Secrete istorice: Un nume misterios: Mișelav
Miselav (sau Mislav, Micislav, Mihai) pare sa fi fost un conducator din Muntenia pe la 1241, al carui stat este localizat pe cursul superior al Oltului , in perioada celei mai mari invazii a tatarilor in Europa.
Singurele referi despre el apar intr-o cronica slavona si intr-una persana.
O parte a istoricilor il identifica cu Mihai, un stramos al lui Litovoi, care potrivit unor cronici venetiene, ar fi purtat acelasi nume, Mihai.
Urmasul sau pare a fi, la 1247, Seneslau, desi Neagu Djuvara si C-tin C. Giurescu ii considera pe cei doi una si aceeasi persoana.
Controversele asupra acestui Mihai (Micislav) sunt amplificate si de anumite confuzii cu numele regelui lituanian care obtinuse o victorie impotriva tatarilor.
În urmă cu patru ani presa vâlceană era plină de relatări entuziaste referitoare la posibila descoperire în localitatea Titești a mormântului Mișelav.
Deși controversa pe tema identificării mormântului nu s-a încheiat nici astăzi, mulți cititori s-au trezit că se vorbește despre un personaj al cărui nume nu le spunea nimic.
Deci cine a fost Mișelav? Pentru a răspunde la această întrebare vom începe prin a vă prezenta personajul care îl pomenește într-una din scrierile sale.
Rashid al-Din Fadl Allah Hamadani a fost un mare istoric și cărturar din Persia în perioada în care această țară era stăpânită de mongoli.
Născut în mijlocul comunității evreiești din Hamadan, dintr-un tată ce practica cu succes farmacia, tânărul Rashid studiază medicina ajungând medic la curtea Ilhanului Abaqa(1265-1282).
Anii tinereții ni-l relevă ca un călător neobosit interesat de medicină și fizică, dar mai ales de plantele, copacii și ierburile din Iran și Asia Centrală pe care le descrie în ”’Athar wa Ahya”’.
La sfârșitul anilor 1290 se convertește la Islam și ajunge un important funcționar la curtea Ilhanului Ghazan Khan (1298-1305) ajungând chiar vizir, șef al administrației (sahib-divan) și deputat (na’ib).
După convertirea la Islam devine antisemit și anticreștin spre deosebire de tolerantul său stăpân care avea inclusiv o soție creștină ce finanța ridicarea de biserici.
Implicarea sa în politică îi va adduce o mare bogăție dar în cele din urmă va fi executat în 1318 prin intrigile adversarilor săi.
Deși de la el ne-au rămas numeroase tratate de teologie, medicină, administrație și agronomie, cea mai important operă a sa rămâne Jami’ al-Tavarikh (Colecția de istorii).
Și într-adevăr această operă chiar este o colecție de istorii cuprinzând istorii ale Indiei, Chinei, Asiei Centrale, Iranului preislamic, evreilor,musulmanilor, a primilor patru califi, a francilor (creștinilor-făcută cu ajutorul unui călugăr Dominican și care conține o descriere detaliată a Europei cu detalii politico-administrative dar și o hartă a lumii folosită de marinarii italieni).
Una din sursele de informare cele mai importante alui Rashid al-Din a fost Altan Debter (Cartea de Aur), o istorie mongolă pe care niciun nemongol nu avea voie să o atingă.
La cererea Ilhanului Ghazan Khan, lui Rashid I s-a recitat această istorie care cuprinde și relatare marii invazii mongole în Europa și dă detalii despre popoarele cu care mongolii au intrat ăn contact.
Se vorbește printre altele de țara Kara-Ulagh (peste doar 150 de ani turcii vor folosi pentru Țara Românească numele de Kara Iflak) și de doi conducători ai lor, Bezeremban (probabil Basarab Ban) din Țara Ilaut (ungurii numesc această țară mai târziu – Terra Lythua), pobabil Țara Oltului și Mișelav dincolo de munții sasanilor (sașilor așa cum rezultă din alte părți ale cărții).
Din descrierea făcută de Rashid al Din traseului contingentului mongol condus de Budjek rezultă că acest Mișelav avea o formațiune în zona de la răsărit de Olt, pe Valea Argeșului.
Dacă despre Bezeremban ni se spune că a pierit în luptă, despre Mișelav ni se spune doar că a fost învins.
Stim că la Argeș exista un voievodat puternic pe care invazia mongolă nu l-a distrus, astfel că numai după șase ani, din prima Diplomă a Cavalerilor Ioaniți putem afla în această zonă un voievodat respectat de regii maghiari, condus de Seneslau, probabil urmașul lui Mișelav.
Cred că avem datoria să păstrăm în memoria noastră numele acestui prim voievod de la Argeș, Mișelav, consemnat de marele savant Rashid al-Din.
Sursa: argesexpres.ro în colaborare cu Muzeul Municipal din Curtea de Argeş
About Unknown
Blogger Comment
Facebook Comment